vineri, 26 aprilie 2013

Frica

N-am mai postat de mult, şi la cum mi se arată, până după prima jumătate a lui Iulie nu o să pot posta decât ocazional, când o să am timp şi inspiraţie. De ce? Bac şi admitere, cred că prin asta le-am cam spus pe toate.

Un subiect pe care voiam să-l abordez de mult aici şi nu am avut timp, iar acum, când mai am o lună şi o săptămână până la ultima zi de liceu mi se pare un moment potrivit pentru asta. Despre ce vreau să vorbesc? Despre frică. Frica de a trăi. Abia anul ăsta mi-am dat seama că o clipă pe care o laşi să treacă fără să-i dai o însemnătate e o clipă trăită degeaba. Mă gândesc la câte am făcut anii ăştia, prin câte faze am trecut, câţi oameni am cunoscut şi cum m-am schimbat, şi sincer parcă nu-mi vine să cred că am avut timp şi mi s-au întâmplat mie toate astea, iar pe de altă parte mi-e ciudă că nu am făcut mai mult şi nu am dus totul la alt nivel. Uneori mă gândesc şi la toate lucrurile pe care le-am lăsat neterminate sau nici măcar nu le-am început şi-mi dau seama că de prea multe ori ne lăsam ghidaţi de teamă, lăsând frica să decidă ce putem sau nu putem face. Frica de eşec. Frica de a nu dezamăgi sau a fi dezamăgiţi. Şi aşa ajungi să trăieşti în minciună. Dacă niciodată nu ai avut măcar curiozitatea să te evaluezi sau să-i analizezi atent pe cei din jur n-ai cum să spui că îi cunoşti şi să ştii la ce să te aştepţi de la fiecare sau să te cunoşti pe tine însuţi. Dezamăgirile şi eşecurile fac parte din viaţă, oricât ai încerca să le eviţi inevitabil o să te loveşti de ele la un moment dat iar dacă nu ai măcar o idee vagă despre cine eşti de fapt, ce poţi sau ce nu poţi să faci şi ce ţi se întâmplă acestea te vor lovi foarte puternic. Frica de a fi judecaţi sau neînţeleşi. Frica de a nu-i răni pe ceilalţi. Frica de a fi respinşi. Frica de a-ţi exprima sentimentele. Frica de seriozitatea şi caracterul definitiv pe care îl pot avea acţiunile noastre. Aici mă refer la frica de a nu strica o prietenie pentru o chestie de moment, de a face diferenţa între o joacă de copii şi ceva serios. De-aici se nasc regrete cu care unii trăiesc toată viaţa, din momentele alea în care în loc să acţionezi ţi-ai reprimat sentmentele şi ai mers mai departe. Iar când poate o să-ţi doreşti să acţionezi, o să fie prea târziu. Şi tot vorbind de teama de a fi prea târziu pentru a face unele lucruri trecem la...Frica de a nu mai putea fi cine am fost cândva. Dacă stai să te gândeşti bine, niciodată nu o să ne mai putem întoarce la a fi cine am fost cândva, niciodată nu o să  mai putem trăi şi înţelege lumea şi tot ce ni se întâmplă aşa cum facem acum. De-asta e clipa asta atât de specială, pentru că e unică. Nu o să se întoarcă şi nu o să se repete, iar dacă o să se repete va fi sub cu totul o altă formă şi avea o altă însemnătate din moment ce nici tu nu mai eşti cine ai fost când ai trecut prin asta prima dată.
Ideea e că refuzăm să ne trăim viaţa din frică. Aceasta este probabil cea mai puternica barieră între tine şi ce vrei să realizezi, care dacă uneori te împinge să renunţi alteori te face nici să nu încerci. Sunt multe lucuri pe care le pierzi aşa, probabil mult mai importante decât ne putem da noi seama. Şi mai e frica de necunoscut, frica de ce o să ţi se întâmple după ce faci toate astea. Deşi într-un fel sau altul, "experimentez" şi eu frica asta momentan, pot să spun din experienţele anterioare că asta e partea cea mai frumoasă. De ce? Pentru că ai şansa la un nou început şi de a putea fi şi face tot ce nu ai reuşit până acum. O să pierzi unele lucruri care acum te fac fericit, dar asta e cursul vieţii. Mereu ceva se schimbă.

#Ok, e târziu şi în vreo 3 ore am şcoală. Mai am un articol ciudat despre ce se întâmplă în mintea mea în ultimul timp, dar vă avertizez că e foarte ciudat. Dacă vreţi să-l postez totuşi, spuneţi. O să vin cu un articol despre ultima zi de liceu şi toate cele, dacă e dorit.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Postează tot ce-ţi vine în minte, Cristiana. Din "umbră" savurez fiecare post al tău, aşa rar postate cum sunt. Pe lângă altele, aştept şi replicile memorabile. :)
Succes la scoala!

Cristiana spunea...

hello! Mersi, o sa vad cum fac cu celalalt articol, ceva despre ultimele zile de liceu sigur va veni iar urmatoarea serie de replicile memorabile e aproape gata

Anonim spunea...

Mă bucur să aud asta, abia aştept! :)

amspuseu spunea...

Kitty, nu ne menaja! Impartaseste-ne tot ce doresti si lasa-ne pe noi sa apreciem mai departe. Multa bafta la scoala si nu-ti mai fie frica, peste ani vei ride de aceste temeri nejustificate. Timpul zboara si te va prinde in viltoarea lui, asa ca nu vei mai avea ragazul de a te scufunda in introspectia acestor stari metafizice.

Cristiana spunea...

articoul e, sau cel putin pare foarte 'random' ca sa zic asa. Vad ce se mai poate edita la el si il postez zilele astea

Trimiteți un comentariu