joi, 19 iulie 2012

Câte puţin despre seriale

House M.D. este primul pe lista mea, evident. Serialul ăsta m-a influenţat atât de mult în neaşteptat de multe feluri. În primul rând, nu mai sunt atât de naiva, axioma din show "everybody lies, the only variable is about what" s-a dovedit a fi adevărată în atât de multe situaţii în care am fost pusă până în momentul de faţă. Am învăţat că trebuie să lupţi pentru ceea ce îţi doreşti, oricât de stupid ai arăta când faci asta. Deşi a avut un sfârşit genial, am impresia că serialul ăsta o să-mi lipsească în fiecare zi de marţi din restul vieţii!!

Desperate Housewives e cu siguranţă următorul pe lista mea. Amuzant, misterios, uneori dramatic, dar care în final îţi dă nişte lecţii de viaţă incredibile. Despre serialul ăsta am mai scris aici .

Lie to me un serial foarte fain despre limbajul corpului şi despre microexpresii. Lightman şi oamenii care lucrează pentru el pot detecta până şi cea mai mică minciună numai din comportamentul tău (şi partea faină e că de cele mai multe ori şi spune ce a văzut că ai făcut de şi-a dat seama că minţi). The truth is written all over our faces.

În derivă singurul show românesc la care m-am uitat. Fiecare episod e prezentat ca o şedinţă la psiholog. Un episod e despre Victor, un soldat cu probleme; următorul e despre Nora, o tipă care până la urmă se îndrăgosteşte de psiholog; apoi urmează episodul cu Diana, o adolescentă gimnastă de performanţă care a suferit un accident şi tratamentul include şi evaluare pshologică; să nu uităm de episodul în care are loc terapia de cuplu (Ruxandra şi Tudor) în care cei doi încearcă să-ţi rezolve problemele ; iar, într-un final, psihologul nostru merge la psiholog.

Prison Break e cu siguranţă unul dintre cele mai bine gândite seriale pe care le-am văzut până acum. Cel puţin primul sezon e absolut genial, şi celelalte sunt bune dar nu se compara cu primul. E foarte interesant felul în care gândeşte Michael şi câte e dispus să facă pentru a-şi salva fratele sau pentru a-i proteja pe cei dragi. Foarte faine multe secvente, cum spuneam, bine gandit, replici bune, mesaje codate, strategii, tot ce vrei. E unul dintre serialele pe care le recomand oricui fără să stau prea mult pe gânduri.

LOST au fost câteva personaje care chiar mi-au intrat la suflet: Sawyer în primul rând, care putea spune ceva amuzant în orice situaţie, Charlie şi Claire, Hurley, Locke (deşi la început m-a speriat putin personajul), Desomond (I'll see you in another life, brother) şi într-un final am ajuns să-l îndrăgesc şi pe Ben. Jack, personajul principal, culmea, nu prea mi-a ajuns la suflet. Povestea e cam forţată în anumite puncte, are şi momente bune(adică bine gândite care te vor impresiona dacă-ţi dai seama ce au vrut producătorii să facă acolo) dar zic că de cele mai multe ori e forţată şi te lasă cu multe întrebări dar cred că personajele enumerate mai sus fac toată acţiunea şi mai mult, fac ca serialul să merite văzut.

Grey's Anatomy este, în primul rând, foarte diferit de House. Personaje sunt mult mai multe şi accentul este pus foarte mult pe relaţia dintre ele. Sincer, personajul principal, Meredith mi se pare cam ştears. Bineînţeles, fiecare personaj are farmecul lui dar eu le prefer pe Cristina Yang şi pe Bailey cea din primele sezoane. Un serial fain, uneori amuzant, dar de cele mai multe ori foarte dramatic. Da, e unul dintre acele seriale la care am rezistat să mă uit până am ajuns la zi. Acum că House s-a terminat, aştept sezonul 9 GA, sper să nu dezamăgească :-)

How I Met Your Mother sincer, un serial atât de bun încât la un moment dat nici nu mă mai interesa who is the mother. Foarte, foarte amuzant iar personajele sunt geniale. Cred că e singurul serial în care nu pot să decid pe care dintre personaje îl ador mai mult. Îl recomand cu căldură. (btw, şi aici aştept următorul şi totodată ultimul sezon cu nerăbdare absolută)

Once Upon A Time ce s-ar întâmpla dacă toate personajele din poveşti şi basme ar ajunge cumva în lumea noastră, o lume fără magie(aparent). Cam despre asta e serialul, sau, mă rog, primul sezon din el (următorul apare în toamnă). Dintre toate, cel mai mult mi-a plăcut povestea lui Rumpelstilskin şi a Reginei, The Evil Queen. Ce să spun, am o slăbiciune pentru personajele negative. Nici celelalte poveşti nu s-au lăsat mai prejos. Mi-a plăcut că, într-un final, totul se leagă.

The Tudors un serial despre viaţa lui Henry al VIII-lea, dar probabil aţi auzit toţi de el. Nu m-am uitat decât la primul sezon, al doilea nu am vrut să-l încep pentru că ştiam că se apropie execuţia lui Anne Boleyn şi (într-un mod ciudat, zic eu) personajul ei mi-a plăcut cel mai mult.(De menţionat că actorul care-l joaca pe Henry nu arată rău deloc)

Avatar: The Last Airbender şi The Legend Of Korra, două poveşti relativ legate (The Legend Of Korra e oarecum o continuare a seriei The Last Airbender, Korra fiind următorul avatar după Aang) au fost singurele anime-uri pe care am reuşit să le urmăresc cap-coadă (The Legend Of Korra e încă în producţie). Am văzut câteva sezoane şi din The Simpsons şi Family Guy, ambele sunt destul de bune dar adevărul e că la un moment dat au început să mă obosească. Probabil nici nu încercam să mă uit la Avatar dacă avea mai mult de 3 sezoane şi pierdeam destul de mult, e un serial foarte reuşit.

Californication o poveste despre Hank Moody, un scriitor care încearcă să se împartă între carieră, relaţia cu fiica lui şi cu Karen şi între nenumăratele lui vicii. Pe scurt, serialul este despre un scriitor frustrat. Hank e genul de om care şi după ce a primit o bătaie soră cu moartea mai are ceva de comentat. Un serial foarte amuzant şi interesant în acelaşi timp.

Raising Hope în serialul ăsta cu siguranţă personajul meu favorit e Maw Maw, adică străbunica lui Hope. Un serial foarte amuzant, despre Jimmy care s-a încurcat cu o criminală în serie iar care acum este nevoit să crească copilul pe care l-a făcut cu respectiva. Cum spuneam, crema serialului e Maw Maw, o batranica senila (care cand îşi revine şi vede ce se întâmplă în casa ei îi scoate pe toţi afară sau le cere chirie) dar care întotdeauna face ceva amuzant. Un personaj foarte simpatic e si Virginia (mama lui Jimmy) o tipă foarte sarcastică, care (zic eu) dă cele mai bune replici.

One Tree Hill mi-a plăcut la nebunie ... până au ieşit Lucas şi Peyton din serial. Încă încerc să mă obişnuiesc, dar nu garantez că îl voi vedea până la capăt. Despre ce e vorba? Nu o să mă bag să descriu, în schimb vă las ce a zis Lucas (în cartea lui, dacă nu mă înşel): " Tree Hill is just a place somewhere in the world. Maybe it's a lot like your world. Maybe it's nothing like it. But if you look closer, you might see someone like you. "

The IT Crowd un serial britanic de comedie foarte reuşit. Nu tre' să fi informatician ca să te prăpădeşti de râs la glumele lor. Nu am citit niciunde că a fost anulat, deci încă aştept următorul sezon.

Greek nu tocmai cel mai bun serial evah', dar acceptabil. Clişee, clişee, clişee. A, un personaj care chiar mi-a fost simpatic, Cappie parcă îi spuneau. Avea idei interesante.

Glee am rezistat un sezon şi ceva aşteptând ca acţiunea să devină mai interesantă. Personaje superficiale, melodii bine alese uneori dar interpretate prost, acţiune previzibilă şi clişeatică. Pentru fanii Glee care vor să-mi sară în cap, asta numesc eu un cover facut bine:


24 ideea filmului e destul de faină (fiecare episod se întâmplă în timp real, episodul are 40 de minute dar în general se sare peste părţile neimportante din ora respectivă, un sezon are 24 de episoade, deci acţiunea dintr-un sezon se desfăţoară într-o singură zi). Au cam dat-o în bară cu acţiunea din serial, zic eu (americanii sunt de altă părere - serialul are 8 sezoane). Prea multe lucruri se întâmplă într-un timp prea scurt, prea multe chestii absurde sau prost gândite şi acţiune uneori previzibilă(cel puţin pentru mine). Un plus pentru ideea serialului, un minus imens pentru cum a fost aplicata.

Veronica Mars şi Medium - am scris despre ele aici.

# Dacă mai sunt seriale bune care nu apar în lista mea nu ezitaţi să mi le recomandaţi!

# O să lipsesc cam 3 săptămâni având în vedere că în vreo 4 ore pornesc spre Timişoara pentru West Summer University. Şi, după Timişoara poate ne vedem în Vama Veche, la Folk You. Ce să spun, let the summer fun begin! Sper că în săptămânile astea o să vă distraţi măcar pe jumătate din cât mă voi distra eu.

marți, 10 iulie 2012

Vara

A treia săptămână de vacanţă şi încă mă obişnuiesc cu gândul că asta e ultima mea vacanţă din liceu. Nu am făcut nimic prea special până acum ... decât weekendul trecut.

Am fost la cabană la Năsăpişte, o zonă foarte faină, în mijlocul pădurii pe care acum am vizitat-o prima dată (sa-mi fie ruşine). A fost un weekend absolut genial, cu focuri de tabara, cantece, expediţii, brânză şi lapte de la stână, cu cai care sforăie, soare care nu vrea să răsară, dar nu în ultimul rând cu filosofie şi muzică bună. Mi-am făcut prieteni, am jucat ping pong, m-am distrat cu verişorii mei pe care-i văd doar câteva zile pe an, am făcut drumeţii şi m-am bucurat de natură, am reuşit să stabilesc o relaţie cu nişte rude pe care nu le stiam decat din povestile nemuritoare ale tatalui meu, am văzut pentru prima dată interiorul unei stâne şi am pupat ... un cal (care sforăie). Toate astea într-un weekend la munte cu oameni dragi.

Pe scurt, am făcut mai multe în 3 zile decât am reuşit să fac în 3 săptămâni. Urmează câteva zile liniştite, până pe 19 când plec la Timişoara timp de 2 săptămâni pentru proiectul West Summer University. Pe 1 august, când o să trec pe acasă doar în vizită, ca să-mi pregătesc bagajele pentru că exact în aceeaşi seară plec la Vama Veche cu nişte prieteni pentru Folk You (da, visul meu de câteva veri încoace în sfârşit se împlineşte). Pe scurt, sunt bine, ma bucur de vacanţă, îmi trăiesc viaţa şi toate cele... şi încerc să îmi găsesc timp să mai postez câte ceva.

A, tocmai am aflat că sunt una dintre cei 10 care au casitgat dreptul de a deveni un beta tester pentru Hack me v10! . Asta se va întâmpla în perioada 10-29 iulie, pe 30 va fi lansarea oficială. Pentru cei care nu ştiu, Hack me! e un fel de joc, în care ca să treci de la un nivel la altul trebuie să rezolvi nişte "problemuţe" de diferită dificultate. Cei interesaţi pot intra aici să arunce o privire .

#O să revin cu poze de la Năsăpişte.


Voi ce aţi făcut/ce veţi face vara asta?

joi, 5 iulie 2012

Does this darkness have a name?

Does this darkness have a name? This cruelty, this hatred. How did it find us, did it steal into our lives or did we seek it out and embrace it? What happened to us that we now send our children into the world like we send young men to war, hoping for their safe return but knowing some will be lost along the way. When did we lose our way? Consumed by the shadows swallowed whole by the darkness. Does this darkness have a name...is it your name?
(One Tree Hill)

miercuri, 4 iulie 2012

All you need is one

At this moment there are 6,470,818,671 people in the world. Some are running scared. Some are coming home. Some tell lies to make it through the day. Others are just not facing the truth. Some are evil men, at war with good. And some are good, struggling with evil. Six billion people in the world, six billion souls. And sometimes... all you need is one.
(One Tree Hill, 2005)