luni, 4 iunie 2012

Vorbe

Poate că te întrebi de ce nu-ţi prea vorbesc. Adevarul e că nu prea mai cred în vorbe. Poate daca eram un om mai bun, găseam o cale de a-ţi spune ce simt fără să te rănesc şi poate aşa aveam curajul de a mă apropia mai mult de tine. Dar nu cred că sunt ... de fapt, nici nu mai ştiu unde e limita dintre bine şi rău. Trăim într-o lume care a uitat ce înseamnă deminitatea şi corectiduniea, o lume în care văd la fiecare pas oameni care calcă în picioare tot ce-i sfânt, şi care totuşi cred că fac ce trebuie. O lume în care-i lăsăm pe alţii să ne spună cine suntem, ce putem sau ce nu putem face. O lume infectă din care vreau să cred că nici tu, nici eu nu facem parte. Vreau să cred că noi încă ne ferim de tot haosul ăsta care ne înconjoară. Vreau să cred că mai există oameni care încă nu s-au resemnat, că mai este suficientă speranţă sau măcar o pată de culoare. Mi-e frică să nu vă dezamăgesc şi să nu mă dezamăgiţi. Mi-e teamă că într-un final sinceritatea mea o să vă rănească sau cel puţin o să vă şocheze. Şi, mai presus de toate, mi-e teamă că dacă nu fac ceva o să ajung ca EI.

Dar, până atunci, vorbele nu sunt decât o barieră. O barieră între mine şi tine, mai mult, o barieră între mine şi mine ... o bariera care nu numai că îi ţine pe ceilalţi departe, dar mă ţine şi pe mine închisă, îmi limitează mişcările...

Pe lângă toate astea, să nu uităm că, după ce începi să vorbeşti nu mai poţi retrage ce ai spus, nu mai poţi da înapoi. Ce e spus e spus iar daunele provocate de asta pot fi ireversibile.

Am deschis astăzi pagina cu postările nefinalizate şi am dat peste asta. Încă mă mai regăsesc în ce am scris, într-o foarte mare măsură, din păcate.
Vreau să-mi cer scuze oficial pentru că n-am scris nimic toată luna mai. Şcoala a jucat un rol destul de important în asta, iar în timpul meu liber am încercat să profit de viaţă (Prislop, chefuri, plimbări, proiecte ... poate o să scriu despre ultimele săptămâni).
O să încerc să recuperez timpul ăsta pierdut fără să scriu nimic. 


Până data viitoare, vă las cu o melodie de la Pink Floyd care mi-a venit în minte când am recitit ce am scris, sper să vă placă.



2 comentarii:

hapi2233 spunea...

Ma bucur sa te revad pe-aici Cris
Chiar ma gandeam ca te-a lasat excursia in Germania fara grai :)

Cristiana spunea...

M-a cam lasat, sincer :)

Duminica ma duc la un concurs (City Quest in Alba) si tot duminica(daca nu ma insel) aflu daca sunt acceptata la WSU, deci cu siguranta o sa scriu despre asta... deci, o sa incerc sa mai fiu pe aici macar o vreme.

Trimiteți un comentariu