miercuri, 28 decembrie 2011

Un sejur de 4 zile la spital

Anul asta Mos Craciun nu m-a uitat, din contra, parca m-a pedepsit pentru toate porcariile pe care le-am facut pe parcursul anului iar dupa o saptamana de carantina si in care nu am putut sa mananc decat cu paiul in ziua de Craciun(adica duminica) m-am trezit cu o perfuzie in brate in fata sectiei de boli infectioase a Spitalului Judeatean Alba.

Sa va povestesc. Dupa o saptamana de cosmar si orice speranta de "sarbatori fericite" distrusa, in ziua de Craciun m-am vazut nevoita sa ma duc la spitalul orasului de unde m-am ales cu o excursie pana la spitalul din Alba. Se holbeaza aia ce se holbeaza la mine si cand ajung la concluzia ca nu au masti ca sa ma poata consulta, imi baga o perfuzie si cu ea in brate ma expediaza la sectia de boli infectioase, o cladire veche bine ascunsa in cealalta parte a orasului dupa care am cautat mai bine de jumatate de ora (subliniez ca in tot acest timp am fost cu perfuzia dupa mine). O sa incerc sa va povestesc, pe scurt, ce am vazut acolo si prin ce mi-a fost dat sa trec in cele 4 zile:
  • Doctori care se uita la amigdalele tale cu lampa de birou si perfuzii agatate in cuie sau in tocul de la usa.
  • Baie = gaura in podea (la etajul 2).
  • Pereti atat de subtiri incat auzi si cand se scobesc in dinti cei din salonul vecin.
  • HOTI. Si nu ma refer numai la doctori, ma refer la oameni care par inofensivi dar care daca ar putea ti-ar fura si sufletul din tine.
  • Somn. Asta daca poti dormi cand auzi cum cineva isi da sufletul langa tine si NIMENI nu face NIMIC.
  • Dezinteres. Spitalul ala era mai rau ca o gara ... asistentele de negasit, apareau sa te trateze apoi se teleportau intr-o alta dimensiune si lasau oamenii cu perfuziile in mana cate 3-4 ore (cum am patit eu). Alt doctor in fiecare zi iar daca se clintea din cabinet sa vada cate un pacient internat o data la trei-patru zile era o adevarata realizare.
  • FRIG. Probabil in caz ca moare cineva sa nu se descompuna pana il gaseste vreo asistenta.
  • Dezorganizare. Tipa care a fost in penultima zi in salon cu mine era suspecta de TBC. Am primit masti speciale la 2 ore dupa ce respectiva a fost externata si trimisa in alta parte. M-am dus acolo cu o boala si ma intorc cu alte 10.
Au mai fost, dar sunt eu prea dezgustata ca sa mai povestesc restul "aventurilor". Asta a fost Craciunul meu, unul bolnav si trist, printre plansete de copii si printre privirile indurerata sau resemnata a celor internati sau a vizitatorilor lor. O atmosfera pur bacoviana, intr-un spital infect dintr-o Romanie parca rupta din alt secol, cu un sistem prost si imbatranit, aproape in coma. O experienta care mi-a motivat inzecit dorinta de a zbura din tara asta cat mai repede.

#Craciunul vostru cum a fost? Vreau sa aud si cateva variante fericite ca sa ma conving ca Mos Craciun nu a murit, ci doar se mai pedepseste din cand in cand copii rai

8 comentarii:

Andreea spunea...

Imi pare rau ca ai avut un Craciun atat de nefericit.Dar sunt sigura ca Mosu' o sa fie muult mai darnic anul viitor cu tine!Sau poate Iepurasul...
Mai sincer, anul acesta am avut un Craciun fain.Ciudat de fain.Am petrecut alaturi de cei mai dragi oameni din viata mea,cam asta a facut Craciunul atat de special.Dar cand e prea bine, e ceva ce te face sa te trezesti putin.Cum ar fi atitudinea noua[si rea] a unor persoane.Dar per total a fost foarte fain.

Iti doresc un an nou fericit,plin de impliniri si sanatate!!

Cristiana spunea...

Sper si eu! Ma bucur pentru tine si chiar imi lipsesc pana si micile "ciondaneli" din societate. Maine imi fac si eu oficial revenirea printre prieteni si sper sa fie totul ok si sa revin cu ceva mai vesel

Anonim spunea...

Păi şi dacă plecăm toţi, cine să mai schimbe ceva aici? Sau vrei să poţi să le povesteşti copiilor că "a fost odată România"...?

Cristiana spunea...

inteleg unde bati, dar ... sa presupunem ca raman aici si ma lupt cu morile de vant muulti muuulti ani si pe urma ma trezesc din nou intr-un spital si imi dau seama ca nimic nu s-a schimbat. Ce fac, stau acolo si astept sa mor?

Scopul meu in viata nu e sa schimb romania si sunt al dracu de constienta ca e spre binele meu s-o sterg cat mai repede de aici, dar sincer ma doare sufletul cand vad pe ce maini e tara si sunt prea mica si neinsemnata ca sa fac ceva. In Romania sistemul e PROFUND defect iar cei cativa oameni de valoare care vor ramane aici nu am nici un dubiu ca vor sfarsi calcati in picioare asa cum tot ce e bun dispare incet si sigur . S-ar putea sa dezvolt asta intr-un articol viitor si te mai astept cu comentarii!

Anonim spunea...

Băi Cristiana, dacă nu ne propunem să facem lucruri MARI nu vom reuşi niciodată să facem ceva cu adevărat MARE. Eu zic că trebuie să fim mai optimişti :)! Da, sistemul e defect, ai dreptate, dar sunt convins că avem şansa noastră şi trebuie să credem în ea. Perseverând, sunt sigur că vom reuşi. "Fuga" nu e o soluţie, nu vei fi niciodată împlinită. Cred că ar trebui să nu mai fim aşa negativişti, ci să gândim pozitiv :)! Totul depinde de noi, trebuie doar să ne dorim schimbarea şi să luptăm pentru ea!

Cristiana spunea...

da, dar macar daca am fi uniti si am trage toti in aceeasi directie. La noi in Romania e multa vorbarie si mult prea putine fapte. Am incercat sa ma implic in orice mi s-a parut ca are o sansa sa faca un lucru bun in tara asta si sa schimb orice am vazut ca se intampla gresit si de multe ori am fost dezamagita. Mai e timp pana termin liceul, pana plec la facultate dar nu cred ca o sa-mi schimb parerea pana atunci. Pur si simplu prefer sa aleg varianta de a pleca si de a duce o viata buna undeva departe decat sa stau aici si sa-mi cresc copii cu frica zilei de maine intr-un astfel de sistem defect.

hapi2233 spunea...

Sunt convinsa ca nimeni nu poate sa aiba o parere obiectiva pana nu este "in pielea ta". Probabil ai fost speriata si dezgustata de tot ce ai vazut acolo. Si subscriu total, nu vad nimic "optimist" in faptul ca in cazul in care ai fi mamica - ar trebui sa-ti duci copilul cu amigdalita sau pojar intr-un astfel de loc.
Nu e nimic normal in faptul ca un doctor se uita cu lampa de birou in gatul tau
Si nici dezinteresul nu e normal.
Din pacate o atitudine pozitiva nu schimba aceste diformitati ale sistemului de sanatate.
Nu stiu daca Ministerul Sanatatii ar fi capabil ca in aceasta formula in care exista acum sa faca reforma. Probabil ca nu e. Din ce aud si citesc nu s-a schimbat nimic in sistemul de sanatate romanesc.
Platesti ca se uite la tine, dai atentii ca te trateze.
Si din pacate medicii si asistentele care mai fac meseria asta cu inima curata si sunt dormici sa AJUTE si nu doar SA LUCREZE, ei sunt coplesiti de restul....termitelor

hapi2233 spunea...

A- si imi pare foarte rau ca ai trecut prin asta, chiar de sarbatori.....Sper ca acum te simti bine

Trimiteți un comentariu