sâmbătă, 11 iunie 2011

Clar de inima

Melodia o simţi cel mai bine când o asculţi noaptea, pe timp de furtună stând întins în pat, cu geamul deschis şi cu jaluzelele trase.

Clar de inimă
de Nichita Stanescu

Orele plutesc pe lângă umărul tău,
sfere-albastre, şi-ntre ele e Saturn.
Şi cum se duc, se micşorează
mai înserat şi mai nocturn.

Nu-mi pare rău, nu-ţi pară rău de ele.
Dreaptă cum stai, trecerea lor
copilăroasă-aproape şi suavă
luceşte-n ochiul tău nemişcător.

Şi uit de ele, uiţi si tu de ele,
şi-n întunericul odăii se aprind,
se sting, se-aprind, se sting
ochii prelungi ai tăi, murind,
reînviind.

6 comentarii:

hapi2233 spunea...

Frumoasa, dar nu e genul meu......
Noaptea, pe furtuna, pe ploaie, pe vant, cu geamul deschis si cu o panorama frumoasa asupra unui lac.....imi place sa ascult Adrian Berinde si Alexandru Andries......preferata mea de la A Andries - Tacerile din piept.........

Cristiana spunea...

melodia asta chiar n-o stiam. Mersi! Preferata mea de la el e melodia "cea mai frumoasa zi" si acum mi se potriveste perfect. Tocmai am avut cea mai frumoasa zi, sau mai corect ar fi sa zic cea mai frumoasa seara-dimineata.

Magda imi place mult, are o voce extraordianra... si e si o persoana extraordinara. I-am luat un interviu la inceputul lui mai si am ramas impresionata de comportamentul ei, de discutiile pe care le-am avut(si in general e foarte greu ca o persoana sa ma impresioneze).

hapi2233 spunea...

Ai avut o zi frumoasa? Te rooog, impartaseste-o cu mine :)

Cristiana spunea...

am fost la ziua cuiva, la cineva la bunici si am facut gratar in ploaie, am baut vin, am povestit, am ras ... ma rog, chestiile astea nu cred ca iti spun cam multe. Sa o iau asa: dupa mult timp chiar am simtit ca sunt in locul in care vreau sa fiu, cu cine vreau sa fiu. Eu, el, prieteni vechi si totul era atat de frumos si nimic altceva nu conta. Toate astea s-au amplificat cand m-a condus acasa si ne-am oprit pe o banca intr-un parc si ... hmm ... cred ca o sa scriu o postare despre ieri seara :)

Cristiana spunea...

n-am mai fost in stare sa scriu ceva (nu ca nu am avut idei, nu am putut sa le duc pana la capat), dar promit ca viirorul articol va fi ceva in genul a ce am scris mai sus.

hapi2233 spunea...

Cum sa nu-mi spuna nimic toate astea? Practic descrii anii mei de liceu.......eu am simtit mereu ca apartin locului in care ma aflam, m-am dezradacinat putin la plecarea din tara dar a fost un proces reversibil, frumos, m-am obisnuit, am inteles ca "acasa" e acolo unde imi e bine..........

Trimiteți un comentariu