luni, 17 ianuarie 2011

Din învălmăşeala gândurilor mele ...

(adică direct din jurnal)
Dată? Nu mai ştiu ce dată e ... văd doar cum trec zilele una câte una fără nici un sens şi nici măcar nu îmi mai pasă ce dată e din moment ce toate seamănă atât de mult între ele. M-am dat peste cap rau de tot de ceva vreme, pur şi simplu nu mai am noţiunea timpului şi nu mai pot să dorm. Ceasul îmi arată 03:10 ... şi sinceră să fiu acum nici nu ştiu dacă-l mai cred. Încă mă întreb... chiar are viaţa asta un sens? De 16 ani tot îmi caut un loc, un scop. Uneori pot să mă mint că am unul dar nu azi, nu la ora asta ... azi simt că nu se mai poate aşa. De fiecare dată când am ajuns să mă întreb ce vreau mi-am dat alt răspuns... şi pentru ce? să mă-nvârt aşa toată viaţa în jurul cozii? Toţi sunt atât de siguri pe ei şi ştiu ce vor, ce au de făcut şi eu.. eu mă pierd în labirintul gândurilor şi în calcule şi niciodată nu reuşesc să ajung undeva. Ce am făcut pâna acum? Am greşit mult şi de câteva ori am luat-o de la capăt. De câteva ori pentru că niciodată nu am fost în stare să pun punct cum trebuie .. sau când trebuie. I-am lăsat să mă privească cu dispreţ, i-am lăsat să râdă cât vor, arunce cu ce vor .Ştiu cum e să fii oarbă ... sau surdă dar MUTĂ nu ştiu cum ar trebui sa fiu pentru că nu am fost niciodată, nu am putut ... Nu pot să nu spun cuiva sau să nu scriu undeva ceva despre ce mă doare şi NICIODATĂ nu am permis cuiva să-şi şteargă picioarele pe cuvintele mele pentru că ele sunt treptele de lemn ale unui castel placat cu marmură înauntru!

6 comentarii:

Ally spunea...

Scrii foarte frumos. Multumesc de vizita, te mai astept pe blogul meu. Te voi adauga la Blogroll.

Cristiana spunea...

Mersi, si eu te-am adaugat la blogroll. Ma bucur ca ti-a placut :) te mai astept pe aici...

Madalynna spunea...

Sensul vietii consta in a descoperi adevaratul sens al vietii :P
Nu esti singura in aceasta situatie...din pacate. Si totusi iti sugerez sa adopti o atitudine mai pozitiva...:) poate te ajuta putin Dilated Peoples cu "This way" ;)
Take care of you and...wake up and live! :)

Iulia A. spunea...

Da, ți-ai schimbat puțin stilul, îmi place! Acuma cu sensul și cu complexele alea, cum că toți ăși știu locul numai tu nu... Te-aș contrazice cu o replică gen „nu îmi place!”:)). Fiecare are dramele lui, nimeni nu e sigur niciodată dacă are vreun rost în lumea asta... Că nu o lasă să se vadă, asta e altceva. Dar fii convinsă că nu ești singura care trăiește asemenea conflicte cu sine, asemenea zbuciumuri interioare... îMI PLACE CĂ ÎȚI APERI CUVINTELE, că îți place ce scrii și apreciezi asta!
P.S: Ne vedem vineri, la....... chestia organizată! :))

Cristiana spunea...

Da, sunt multe chestii care ma macina si atunci cand am scris chiar simteam ca s-au adunat prea multe si nu pot sa le mai controlez. De obicei nu sunt asa pesimista, dar a fost o perioada grea. Mersi pentru vizita si imi place mult melodia!

Cristiana spunea...

Da Iulia, abia astept chestia aia organizata dupa care o sa-mi transformati casa in hotel din nou(nu ca m-ar deranja :)) ). Stii melodia aia de la Steleverzi, Uita ce am scris? Eu personal ma regasesc in ea, mai ales in ultima vreme. "macar tu iubeste ce scrii, pentru ca lumea uita..."

Trimiteți un comentariu